PSIHOTERAPIE SI CONSILIERE
Cand apare un copil, totul se schimba. Ca parinte, iti faci planuri, vise si nenumarate griji. Pentru multi este ca un vis frumos si plin de culori. Ce faci insa in momentul in care realitatea nu corespunde cu visul?
Una dintre preocuparile majore ale vietii de parinte este sa ii fie copilului tau bine. Din pacate insa, uneori doar iubirea si ceea ce ii oferi tu nu sunt de ajuns, iar copilul tau nu este fericit, asa cum iti doresti. Si atunci este momentul sa cauti ajutor.
Multi copii sau adolescenti au probleme care le afecteaza modul in care se simt, se comporta sau relationeaza cu altii. Psihoterapia pentru copii si adolescenti este un mod de a privi aceste probleme indeaproape si de a le trata, intr-un mediu sigur.
Sesiunile de psihoterapie individuala abordeaza probleme ale copiilor sau adolescentilor carora acestia nu le pot face fata singuri, ajutandu-i sa navigheze prin oceanul emotiilor proprii si sa traverseze cu succes experientele de viata si schimbarile personale.
Cand un copil sau adolescent incepe terapia, acesta va participa la sesiuni regulate in care va invata sa isi proceseze emotiile si sentimentele, sa exploreze in siguranta, sa isi adapteze comportamentul si sa faca schimbari pozitive in viata.
DE CE VINE UN COPIL SAU ADOLESCENT LA TERAPIE?
Principalele motive pentru care un copil incepe un proces terapeutic sunt:
- Anxietatea
- Depresia
- Furia
- Stima de sine scazuta
- Tulburari de atasament
- Comportamente opozitioniste sau agresive
- Reglarea emotiilor
- O relatie deficitara cu parintii
- Divortul parintilor sau alte probleme in familie
- Probleme legate de scoala
- Doliul
- Experiente traumatice
- Probleme legate de somn sau alimentatie
CARE ESTE ROLUL PARINTILOR IN TERAPIA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR?
Cand parintii iau decizia de a-si aduce copilul la terapie, ei simt o gama variata de emotii, cum ar fi teama, confuzie, rusine sau chiar usurare si eliberare. Acest carusel al emotiilor este absolut normal, iar curajul de care dau dovada parintii in acest caz este apreciat. Parintii reprezinta expertii in ceea ce priveste copilul lor, astfel incat o alianta terapeutica intre terapeut si acestia este foarte importanta, ei devenind in acest fel co-terapeuti. Pe parcursul procesului de evaluare sau de interventie, parintii vor fi incurajati sa devina curiosi in legatura cu copilul lor, si sa se conecteze intr-un mod plin de iubire si sanatos. Sesiunile de consiliere parentala reprezinta o modalitate de a educa, informa si ghida parintii astfel incat acestia sa isi inteleaga mai bine copilul si felul unic al acestuia.
CARE ESTE ABORDAREA IN TERAPIA CU COPII SAU ADOLESCENTI?
In functie de nevoile si problemele curente ale copilului, precum si de varsta acestuia, abordarea terapeutica difera. La varste mici, copiii isi exprima viata interioara cu ajutorul jocului, actiunii si dramatizarilor. Pe masura ce creste, verbalizarile devin din ce în ce mai prezente si mai importante, astfel incat tehnicile utilizate vor fi tot mai apropiate de cele pentru adulti. Copiii au nevoie sa aiba acces la formele naturale ale exprimarii si comunicarii, respectiv jocul. Daca acesta lipseste, sau daca ei sunt expusi unor posibilitati reduse de exprimare, poate sa apara rezistenta, care este de cele mai multe ori exprimata prin neliniste, prosteala, agresiune sau retragere.
Terapia prin joc
Jocul este limbajul natural al copiilor, nivelul de implicare in lumea simbolica a jocului de rol fiind considerata de catre Winnicott drept criteriul sanatatii emotionale al unui copil sau adolescent. Prin joc, copilul devine un co-creator al propriului sau mediu de viata. “Fiecare copil care se joaca se comporta ca un poet, în sensul ca isi creeaza o lume proprie, sau pentru a fi mai exact, introduce elemente din lumea sa într-o ordine noua care i se potriveste mai bine” (Freud).
Terapia prin joc ofera o modalitate sigura prin care copilul ne deschide usa ca sa exploram lumea lui interioara. In momentul in care ne conectam cu acesta prin joc, avem acces la dorintele, fricile, fanteziile sau conflictele lor interne, intr-un mod simbolic, care permite ca ceea ce nu poate fi exprimat prin cuvinte sa fie exprimat, explorat si procesat in siguranta.
Terapia prin joc pentru copii porneste de la acest lucru, se bazeaza pe actiune si pe capacitatea creativa a copiilor si adolescentilor de a reprezenta propriile trairi si emotii prin jocul simbolic. Spatiul de terapie este un mediu sigur si stimulator, care le permite copiilor sa fie creativi in a-si exprima propriile frici, furii, ganduri sau emotii, sub indrumarea terapeutului.
Activitatile terapeutice se desfasoara intr-un spatiu magic, cu treceri succesive de la realitate la fantezie si permite participantilor la activitati sa isi dea frau liber spontaneitatii, fara teama de repercursiuni, judecati sau pedepse.
In cadrul procesului terapeutic sunt utilizate atat jocuri directive cat si cele non – directive, iar dintre instrumentele acestei abordari fac parte materiale diverse, cum ar fi jucarii, nisip, culori si jocuri. Activitati banale ca pictatul sau desenatul, modelarea sau jocul cu papusi si marionete le permit copiilor sa ne dea indicii vitale despre modul in care ei percep si experimenteaza lumea.
Psihodrama
Principiile pe care psihodrama a fost construita au fost inspirate din spontaneitate si creativitatea copiilor, pe care Moreno (parintele acestei abordari) le considera ca fiind calitati intrinsece. El a considerat psihicul infantil ca fiind flexibil si deschis, ceea ce permitea jocului acestora sa fie plin de spontaneitate, creativitate, capacitate de improvizatie, atitudine dramatica, jocuri de rol, capacitatea de adaptare precum si o imaginatie extraordinara.
Atunci cand un copil reprezinta figuri simbolice prin joc, “acestea nu numai ca isi pierd puterea si forta magica pe care o au asupra copilului, dar el îsi ia din forta lor. Propriul sau eu are posibilitatea de a se descoperi si restructura; de a aduce la un loc elemente care poate au fost separate de forte destructive, sa le asambleze din nou într-un întreg si sa castige un sens al puterii si al eliberarii – un catharsis de integrare; o curatare prin intregire. Aceasta faciliteaza acceptarea de sine.
Creativitatea, fantezia si imaginatia sunt elemente prezente in spatiul psihodramatic, iar copiii sunt incurajati sa se inspire din creativitatea lor înnascuta ca forta a schimbarii. In acest spatiu, participantii intra într-o lume fantastica, uneori miraculoasa, alteori ludica si care îi ajuta sa isi schimbe nu doar imaginea de sine, ci si modul în care traiesc.
Interventia psihodramatica la copii si adolescenti este bazata pe actiune, este lipsita complet de comentarii, interpretari, explicatii, permitând acestor interpretari sa rasara in cursul jocului. Pe de alta parte, rolul stimulator al directorului, climatul cald, plin de toleranta si acceptare reciproca pe care il ofera grupul psihodramatic le permite participantilor sa se exprime liber in grup si astfel este incurajata transformarea imaginii de sine.
În sesiunile de psihodrama un copil sau adolescent poate sa isi asume roluri diferite, ceea ce ii va permite sa isi dezvolte aspecte si dimensiuni ascunse ale individualitatii, imbogatindu-si astfel personalitatea. Sentimentul de apartenenta le perrmite participantilor sa iasa din zona de confort, sa experimenteze alte roluri sociale si astfel sa isi creasca independenta si autonomia.
Psihodrama aplicata la copii si adolescenti poate avea ca obiectiv atât exploatarea potentialului acestora de a creste emotional si de a dezvolta abilitatile necesare, cat si reducerea tulburarilor de comportament sau terapia cu abuzuri si traume. Interventia in sine, precum si structura grupului sau modul de contractare difera în funcție de tipul de obiectiv.
Terapia concentrata pe relatia de atasament
In cadrul acestei abordari sunt incurajate si create interactiuni copil – parinte pline de bucurie, joc si care conduc la experiente comune hranitoare. Activitatile din sesiunile comune permit parintilor si copilului sa se acordeze emotional si sa se inteleaga reciproc si ele reprezinta o replica a experientelor timpurii care sunt dovedite ca ajuta la construirea unui atasament securizant. Un mod de a experimenta puterea vindecatoare a conexiunii.
